Asasini economici în România postrevoluționară: Un joc murdar de putere și control
Într-o lume în care economia și politica se intersectează în moduri complexe și adesea neclare, Dumitru Iliescu, fostul șef al SPP, ne oferă o perspectivă valoroasă asupra dinamicii puterii economice și a influenței acesteia asupra dezvoltării României postrevoluționare. Într-o perioadă marcată de incertitudine și oportunități nebănuite, Iliescu subliniază modul în care interesul economic extern a interacționat cu deciziile interne, evidențiind un fenomen complex și adesea neobservat de opinia publică.
Agresiunea economică: O strategie de dominare
Iliescu descrie un proces de agresiune economică în care țările cu interes geostrategic sau cu resurse valoroase, precum România, devin ținte pentru cei care doresc să controleze economic. Acest proces implică evaluarea țării țintă, urmată de implementarea unor măsuri pentru a o cuceri și a o domina. Această dominare poate fi realizată fie prin forță militară, fie prin îndatorare, o strategie care, conform lui Iliescu, a fost aplicată și în cazul României.
ONG-uri, consultanți și împrumuturi: Instrumente ale asasinilor economici
Asasinii economici, așa cum îi numește Iliescu, sunt specialiști în crearea unei situații sociale delicate în țara țintă. Ei acționează sub masca ONG-urilor și a consultanților, sfătuind guvernele să contracteze împrumuturi substanțiale de la instituții internaționale precum Banca Mondială. În final, aceste împrumuturi nu ajung în mâinile guvernelor, ci în cele ale marilor companii care vin și implementează proiecte în țara respectivă.
Privatizări forțate și subevaluări: O strategie de exploatare
Când țara îndatorată se confruntă cu dificultăți în returnarea împrumuturilor, instituțiile de credit propun refinanțări la dobânzi mai mari, concomitent cu scăderea ratingului de țară. În acest context, țara este încurajată să privatizeze resursele și obiectivele strategice, dar nu la valoarea reală de piață, ci la prețuri mult subevaluate, favorizând companiile străine.
Corupție și înlocuirea elitei politice: Un efect devastator
Iliescu susține că aceste strategii de agresiune economică au reușit să corupă și să fidelizeze oamenii politici de decizie din România. Cei care nu s-au conformat au fost înlocuiți, ceea ce a dus la o involuție a clasei politice românești. În acest context, oamenii pregătiți și cu viziune au fost înlocuiți cu persoane nepregătite, ceea ce a afectat grav capacitatea de guvernare a țării.
Consecințe pe termen lung: Distrugerea industriei și a agriculturii
Consecințele acestor strategii de agresiune economică au fost distrugerea industriei și a agriculturii românești, precum și falimentul multor firme românești. În acest context, societățile străine au putut prelua zonele de piață abandonate de firmele românești, consolidându-și astfel controlul economic asupra țării.
Sursa: Realitatea.net
