România: Liderul european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
România își revendică un loc de frunte în Uniunea Europeană în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara noastră a reușit să reducă emisiile cu un impresionant 77% față de nivelurile din 1990, depășind cu mult media europeană de 31%. Această performanță remarcabilă evidențiază angajamentul României față de tranziția energetică și protecția mediului.
Cu toate acestea, Burduja atrage atenția asupra costurilor și implicațiilor acestei tranziții. În timp ce emisiile actuale ale României reprezintă doar 2,6% din totalul emisiilor UE și sub 0,3% din emisiile globale, ministrul subliniază necesitatea unei abordări echilibrate. Închiderea centralelor pe cărbune fără a dezvolta capacități echivalente de producție poate genera riscuri majore pentru securitatea energetică și națională.
Strategia energetică: Între ambiție și realism
România a adoptat recent o Strategie Energetică pentru perioada 2025-2035, după mai bine de 17 ani de așteptare. Documentul prevede creșterea ponderii energiei regenerabile la 44% până în 2035 și la 76% până în 2050. Această strategie consolidează rolul energiei curate în mixul energetic al țării, dar ridică întrebări legate de ritmul implementării și costurile asociate.
Ministrul Burduja subliniază că tranziția energetică nu trebuie să fie un sacrificiu necondiționat, ci o construcție bazată pe investiții inteligente. Utilizarea resurselor existente, precum gazele naturale și energia nucleară, alături de regenerabile, este esențială pentru a asigura o economie curată și puternică.
Provocările tranziției energetice
În contextul ambițiilor europene de decarbonare, România se confruntă cu provocări semnificative. Terapia șoc a „înverzirii” economiei trebuie să fie bine cântărită, astfel încât să nu afecteze competitivitatea economică. Închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile poate duce la o dependență periculoasă de importuri, inclusiv de la state care practică șantajul energetic.
Ministrul Energiei subliniază importanța unei abordări pragmatice, care să echilibreze obiectivele de mediu cu nevoile economice și de securitate. Fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare sunt esențiale pentru susținerea acestei tranziții, dar utilizarea lor trebuie să fie strategică și eficientă.
Un viitor energetic sustenabil
România demonstrează că poate fi un lider european în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, succesul pe termen lung depinde de implementarea unei strategii energetice echilibrate, care să valorifice resursele existente și să promoveze inovația în domeniul energiei regenerabile.
În timp ce tranziția energetică reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare durabilă, aceasta necesită o planificare atentă și o colaborare strânsă între autorități, sectorul privat și societatea civilă. Doar astfel România poate asigura un viitor energetic sustenabil și competitiv.
