Scumpiri alarmante pentru masa de Paște: o realitate economică greu de ignorat
Costurile asociate mesei tradiționale de Paște au explodat în 2025, atingând un nivel care reflectă o presiune inflaționistă fără precedent. Comparativ cu anul anterior, prețurile au crescut cu aproape 40%, punând o povară semnificativă pe bugetele familiilor. Nu doar carnea de miel, un element central al sărbătorii, a înregistrat scumpiri, ci și zarzavaturile, fructele și dulciurile necesare pentru preparatele festive.
Carnea de miel și zarzavaturile: un lux pentru mulți
În București, kilogramul de carne de miel a ajuns la 53 de lei, iar un miel întreg de aproximativ 10 kilograme costă între 500 și 550 de lei. În unele supermarketuri, prețul urcă până la 59,99 lei pe kilogram, ceea ce înseamnă că un sfert de miel de circa 4 kilograme costă 240 de lei. Aceste cifre ilustrează o realitate economică dură, în care produsele de bază devin inaccesibile pentru o parte semnificativă a populației.
Pe lângă carne, legumele și fructele au înregistrat creșteri de preț semnificative. Ceapa verde este cu 10% mai scumpă decât anul trecut, iar usturoiul verde a înregistrat o creștere de 18%. O legătură de ceapă sau usturoi verde costă acum între 2 și 3 lei, iar producția agricolă slabă din anul precedent este unul dintre factorii principali ai acestor scumpiri.
Dulciurile și ouăle: simboluri festive la prețuri prohibitive
Dulciurile tradiționale, precum pasca, au devenit și ele mai scumpe. Prețurile pornesc de la 38 de lei, iar valoarea medie pentru o pască de calitate ajunge la 85 de lei. Chiar și ouăle, un simbol esențial al Paștelui, au înregistrat creșteri de preț, adăugând la povara financiară a familiilor care doresc să respecte tradițiile.
Simbolism economic: 30 de arginți și realitatea fiscală
Analiza realizată de CC Tax Advisory evidențiază o paralelă între simbolismul celor 30 de arginți din Biblie și realitățile economice actuale. În 2025, valoarea echivalentă a celor 30 de arginți a ajuns la 1.923,60 lei, o sumă care ar putea acoperi costurile a trei mese festive pentru o familie. Cu toate acestea, această sumă simbolică subliniază erodarea puterii de cumpărare și necesitatea unor politici fiscale mai coerente pentru susținerea clasei de mijloc.
Inflația și impactul asupra consumului alimentar
Creșterea accelerată a prețurilor alimentare depășește ritmul de creștere al veniturilor, ceea ce duce la o scădere vizibilă a puterii de cumpărare. În acest context, inflația devine un factor destabilizator, afectând nu doar consumul alimentar, ci și echilibrul economic general. Politicile agricole și fiscale incoerente contribuie la această situație, evidențiind necesitatea unei mai bune predictibilități și a unor măsuri de susținere a producției locale.
Perspective economice și sociale
În timp ce masa de Paște devine un lux pentru mulți, aceste scumpiri reflectă o problemă sistemică mai profundă. Inflația, inegalitățile economice și lipsa unor politici de sprijin adecvate amplifică dificultățile întâmpinate de familiile din România. În acest context, simbolismul celor 30 de arginți devine o metaforă pentru compromisurile economice și sociale pe care mulți sunt nevoiți să le facă.
