Ajutoarele de stat: un instrument strategic sau o resursă deturnată?
În perioada 2019-2023, România a aprobat ajutoare de stat în valoare totală de 1,3 miliarde de euro, conform unei analize realizate de EY România. Din această sumă, peste 62% au fost direcționate către companii străine, ceea ce ridică întrebări cu privire la prioritățile economice și strategice ale țării. Principalele sectoare beneficiare au fost industria auto, tehnologia, producția, industria medicală și cea alimentară. Aceste domenii au atras investiții masive, dar și controverse legate de alocarea fondurilor.
Impactul economic: dezvoltare regională sau dependență externă?
Ajutoarele de stat au fost prezentate ca un catalizator pentru dezvoltarea regională și crearea de locuri de muncă. Granturile nerambursabile au facilitat construirea de fabrici, extinderea capacităților de producție și angajarea de personal. Totuși, concentrarea fondurilor către investitori străini ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung și beneficiile reale pentru economia locală.
Un exemplu notabil este industria auto, care a primit peste 300 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2023, contribuind la crearea a peste 4.800 de locuri de muncă. De asemenea, sectorul tehnologic a înregistrat o creștere semnificativă, atrăgând 25% din fondurile alocate în 2023, față de doar 13% în 2020. Aceste cifre subliniază importanța tehnologiei în procesul de inovare și automatizare, dar și dependența de capitalul străin.
Programe și scheme de finanțare: oportunități sau capcane?
România a implementat mai multe programe de finanțare, printre care schema pentru investiții în active (H.G. 807/2014) și schema pentru costurile salariale ale proiectelor ce creează cel puțin 100 de locuri de muncă (H.G. 332/2014). În cadrul acestor scheme, au fost aprobate 138 de proiecte cu o valoare combinată de 2,9 miliarde de euro, din care 1 miliard de euro reprezintă ajutoare de stat. Aceste inițiative au fost esențiale pentru atragerea investițiilor, dar au generat și o competiție acerbă între investitorii locali și cei străini.
Începând cu 2023, au fost lansate noi scheme sectoriale, cum ar fi INVESTALIM, cu un buget de 600 de milioane de euro pentru industria alimentară, și CONSTRUCTPLUS, destinat modernizării industriei construcțiilor. Deși aceste programe promit creștere economică și sustenabilitate, ele pun în lumină și provocările legate de transparența și eficiența alocării fondurilor.
Investiții străine: motor al economiei sau povară ascunsă?
Peste 62% din ajutoarele de stat aprobate au fost acordate companiilor străine, printre care se numără giganți precum De’Longhi, Coca-Cola și Saint-Gobain. Aceste companii au utilizat fondurile pentru extinderea operațiunilor și fuziuni strategice, consolidându-și poziția pe piața românească. Totuși, acest flux de capital extern ridică întrebări despre echitatea în distribuirea resurselor și despre impactul asupra companiilor locale.
Regiuni precum Prahova, Sibiu și Argeș au devenit puncte centrale pentru investiții, atrăgând proiecte majore în producție și tehnologie. Cu toate acestea, concentrarea investițiilor în anumite zone poate accentua disparitățile regionale, lăsând alte părți ale țării în urmă.
Viitorul ajutoarelor de stat: promisiuni sau incertitudini?
Guvernul român a anunțat noi scheme de ajutor de stat pentru perioada 2025-2030, inclusiv programe pentru digitalizare, energie verde și decarbonizare. Printre acestea se numără schema pentru investiții strategice, cu un buget de 1 miliard de euro, și schema pentru decarbonizarea proceselor industriale, destinată industriilor metalurgică și chimică. Aceste inițiative reflectă ambiția României de a atrage investiții majore și de a promova o economie sustenabilă.
Cu toate acestea, succesul acestor programe depinde de implementarea eficientă și de asigurarea unui echilibru între interesele investitorilor străini și nevoile economiei locale. Într-o economie globalizată, România trebuie să găsească modalități de a valorifica ajutoarele de stat fără a compromite dezvoltarea pe termen lung.
