Comisia Europeană lovește din nou: România, în vizor pentru TVA
Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României și altor șapte state membre pentru neimplementarea completă a Directivei UE 2022/542 privind cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată. Această directivă, care permite aplicarea unor taxe reduse sau chiar zero pentru produse esențiale precum alimentele și medicamentele, trebuia transpusă în legislația națională până la 31 decembrie 2024.
România, alături de Belgia, Bulgaria, Grecia, Spania, Lituania și Portugalia, nu a notificat măsurile necesare către Executivul comunitar, ceea ce a determinat Comisia să trimită scrisori de punere în întârziere. Aceste state au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare.
Directivele europene ignorate: o problemă sistemică?
Directiva UE 2022/542 oferă flexibilitate statelor membre în aplicarea unor cote reduse de TVA, inclusiv scutiri pentru anumite bunuri și servicii. Totuși, plafonul pentru aceste scutiri nu poate depăși 85.000 de euro pe an. În ciuda acestor prevederi clare, România și alte state nu au reușit să implementeze măsurile necesare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea administrației de a respecta angajamentele europene.
Această situație evidențiază o problemă mai largă: lipsa de coordonare și prioritizare în adoptarea legislației europene. În timp ce alte state membre se conformează, România pare să rămână în urmă, expunându-se riscurilor de sancțiuni financiare și reputaționale.
Impactul asupra cetățenilor: cine plătește prețul?
Neimplementarea acestor măsuri are consecințe directe asupra populației. Reducerea TVA pentru produsele esențiale ar fi putut aduce beneficii semnificative, în special pentru categoriile vulnerabile. Într-un context economic dificil, cu inflație ridicată și creșteri ale prețurilor, astfel de măsuri ar fi fost esențiale pentru a sprijini consumatorii.
În schimb, lipsa de acțiune a autorităților perpetuează povara fiscală asupra cetățenilor, menținând prețurile ridicate pentru alimente și medicamente. Această situație subliniază o deconectare între prioritățile guvernamentale și nevoile reale ale populației.
Ce urmează pentru România?
În cazul în care România nu răspunde în termenul stabilit de două luni, Comisia Europeană ar putea emite un aviz motivat, primul pas către o eventuală sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta ar putea duce la sancțiuni financiare semnificative, pe lângă deteriorarea imaginii țării pe plan internațional.
Într-un moment în care solidaritatea și conformarea cu normele europene sunt mai importante ca niciodată, această întârziere reprezintă un semnal de alarmă. Este imperativ ca autoritățile să prioritizeze transpunerea legislației europene pentru a evita consecințele grave ale acestei neglijențe.
