Scumpirile transportului public: o povară tot mai grea pentru cetățeni
Într-un context deja tensionat, transportul public din București-Ilfov se pregătește să treacă printr-o nouă etapă de majorări tarifare. Situația este alimentată de presiunile exercitate de CFR Călători, care amenință cu blocarea activității dacă revendicările lor nu sunt soluționate. În acest scenariu, abonamentele integrate metropolitane devin ținta unor ajustări de preț, în urma deciziilor luate la nivel central.
Conform informațiilor furnizate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI), aceste majorări sunt inevitabile, având în vedere actualizările tarifare impuse de Metrorex și sectorul feroviar. Totuși, transportul public de suprafață rămâne momentan neatins de aceste schimbări, fiind reglementat separat de TPBI.
Un sistem fragmentat: cine stabilește prețurile?
În timp ce în alte metropole europene, precum Londra sau Paris, autoritățile locale de transport reglementează tarifele, în România, această responsabilitate este împărțită între Ministerul Transporturilor și TPBI. Această fragmentare creează un sistem birocratic, în care modificările tarifare necesită aprobări multiple și publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce întârzie implementarea noilor prețuri.
De asemenea, subvențiile pentru transportul feroviar și cu metroul sunt gestionate direct de Ministerul Transporturilor, ceea ce limitează competențele TPBI în stabilirea unor politici tarifare coerente și integrate. Această situație subliniază diferențele majore dintre modelul românesc și cel din alte capitale europene.
Impactul asupra cetățenilor: cine plătește prețul real?
Creșterea tarifelor la transportul public afectează direct bugetele cetățenilor, în special ale celor care depind zilnic de aceste servicii. Majorările recente, inclusiv o creștere de aproape 70% la călătoriile cu metroul, evidențiază o povară financiară tot mai mare pentru utilizatori. În același timp, lipsa unor alternative viabile sau a unor politici de subvenționare mai eficiente amplifică nemulțumirile publicului.
Operatorii de transport de suprafață, precum Societatea de Transport București (STB) și alții din regiune, nu au modificat încă tarifele, dar rămân sub presiunea ajustărilor impuse de minister. În acest context, cetățenii se confruntă cu o incertitudine constantă privind costurile viitoare ale transportului public.
Un sistem în criză: ce urmează?
Cu toate că noile tarife nu pot fi implementate înainte de 17 februarie, din cauza perioadelor legale de transparență decizională, perspectivele nu sunt deloc optimiste. Creșterea costurilor de operare și lipsa unei strategii integrate de finanțare pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a transportului public.
În timp ce autoritățile centrale și locale încearcă să găsească soluții, cetățenii rămân principalii afectați de aceste schimbări. Sistemul de transport public din București-Ilfov pare să fie prins într-un cerc vicios al scumpirilor și al ineficienței, fără o direcție clară spre îmbunătățire.
