În pofida angajamentelor anterioare și a contextului geopolitic actual ce impune o reconsiderare strategică a priorităților în materie de apărare, România a alocat, conform ultimelor rapoarte NATO din 2023, o cotă de doar 1,6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare. Această cifră nu doar că se situează sub pragul minim de 2% stabilit de NATO, dar marchează și o reducere sensibilă prin comparație cu angajamentul anterior exprimat de președintele Klaus Iohannis, de a aloca 2,5% din PIB pentru apărarea națională.
În raport cu statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, România ocupă, astfel, o poziție inferioară mediei NATO de 1,73% din PIB și, chiar mai grav, se situează sub nivelul de contribuție al unor țări precum Olanda, ce a investit 1,63% din PIB în apărare. Este important de menționat că, conform aceluiași raport, singurul an în care România a îndeplinit ținta de 2% din PIB pentru apărare a fost 2020, cu o contribuție de 2,01%. De atunci, s-a observat un trend descendent al alocărilor, culminând cu nivelul actual, ce reprezintă cel mai scăzut procentaj înregistrat din 2017 până în prezent.
Analiza detaliată a structurii cheltuielilor de apărare arată că România se confruntă cu deficiențe și în ceea ce privește proporția bugetului dedicată direct achiziționării de noi echipamente militare. Cu doar 21,9% din totalul bugetului de apărare cheltuit pentru înzestrare, România se situează printre statele cu cel mai redus nivel de investiții în acest domeniu esențial, în contextul în care astfel de investiții sunt cruciale pentru menținerea și consolidarea capacităților defensive în fața provocărilor securitare emergente. Polonia, de exemplu, dedică mai bine de jumătate din bugetul său de apărare (53,6%) achiziționării de echipamente noi, demonstrând o abordare diferită și, posibil, o mai mare conștientizare a importanței modernizării forțelor armate.
Inadecvarea alocărilor bugetare pentru apărare și deficiențele în domeniul înzestrării militare ridică serioase întrebări privind angajamentul României față de propria securitate națională și față de obligațiile asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Această situație reclamă o revizuire urgentă și profundă a priorităților bugetare, în scopul alinierii la standardele și așteptările comunității internaționale, precum și la necesitățile imperioase ale apărării naționale.
Sursa: [Realitatea](https://www.realitatea.net/stiri/actual/romania-a-cheltuit-pentru-aparare-doar-16-din-pib-si-este-printre-codase-la-inzestrarea-cu-arme-si-echipamente-noi_65fd4d4d3c5e9c188115ebc9)
