România: liderul nedorit al inflației în Uniunea Europeană
Într-un context economic european marcat de încercări de stabilizare, România își păstrează un loc fruntaș nedorit: cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. În martie 2025, inflația anuală a atins 5,1%, conform datelor Eurostat, depășind cu mult media europeană de 2,5%. Această situație, deși ușor ameliorată față de luna februarie, continuă să pună presiune pe economia națională și pe puterea de cumpărare a populației.
Inflația europeană în scădere, dar România rămâne izolată
În timp ce majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au înregistrat scăderi ale inflației, România, alături de Ungaria și Polonia, domină clasamentul negativ. Franța, Danemarca și Luxemburg se bucură de cele mai mici rate ale inflației, cu valori sub 1,5%, evidențiind discrepanțele economice majore din cadrul Uniunii. În România, creșterile de prețuri sunt resimțite cel mai acut în sectorul serviciilor, urmate de alimente și mărfuri nealimentare.
Prognoze incerte și presiuni economice
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza pentru inflația de la finalul anului 2025, estimând o rată de 3,8%. Cu toate acestea, traiectoria rămâne incertă, fiind influențată de factori externi precum prețurile internaționale la energie și alimente, dar și de dezechilibrele structurale interne. Reducerea inflației este prognozată să fie lentă și graduală, ceea ce indică o perioadă prelungită de volatilitate economică.
Impactul asupra populației și economiei
Inflația persistentă afectează direct puterea de cumpărare a românilor, în special în contextul în care salariile și pensiile nu țin pasul cu scumpirile. Creșterile de prețuri la servicii, alimente și produse de bază amplifică dificultățile economice pentru gospodării. În același timp, incertitudinile economice descurajează investițiile și limitează perspectivele de creștere economică.
România, între presiuni externe și dezechilibre interne
BNR subliniază că reducerea inflației depinde de o combinație de factori interni și externi. În timp ce scăderea inflației de bază este un semn pozitiv, volatilitatea prețurilor internaționale și dezechilibrele structurale interne rămân provocări majore. Aceste condiții necesită politici economice bine calibrate pentru a stabiliza economia și a reduce impactul asupra populației.
Un viitor economic incert
Deși există semne de ameliorare, România continuă să fie vulnerabilă în fața presiunilor economice globale și a dezechilibrelor interne. În timp ce alte state membre ale Uniunii Europene reușesc să stabilizeze inflația, România rămâne un exemplu al dificultăților economice persistente. Această situație evidențiază necesitatea unor măsuri economice eficiente și a unei gestionări prudente a resurselor pentru a asigura o redresare sustenabilă.
