România, campioană la prețuri mici pentru ouă, dar cu scumpiri explozive de Paște
România se remarcă prin cele mai mici prețuri la ouă din Uniunea Europeană, conform datelor Observatorului Prețurilor în UE. În ciuda acestui fapt, perioada premergătoare Paștelui aduce o creștere semnificativă a prețurilor, de până la 30%. Această situație paradoxală ridică întrebări despre dinamica pieței și despre modul în care consumatorii sunt afectați de fluctuațiile sezoniere.
Statistici care confirmă poziția României în topul prețurilor mici
Prețul ouălor la poarta fermei în România a fost, săptămâna trecută, de 211 euro/100 kg, echivalentul a aproximativ 60 de bani pe ou. Comparativ, Bulgaria înregistrează 222 euro/100 kg, Ungaria 286 euro/100 kg, iar Polonia 314 euro/100 kg. Singura țară care se apropie de România este Finlanda, cu un preț de 204 euro/100 kg. Aceste cifre demonstrează competitivitatea pieței românești, dar și presiunea asupra fermierilor locali.
Consumul intern explodează în perioada sărbătorilor
În preajma Paștelui, consumul de ouă în România crește cu 50% față de o lună obișnuită. Dacă în mod normal un român consumă aproximativ 21 de ouă pe lună, în această perioadă cifra ajunge la 30. Fermierii își ajustează producția pentru a face față cererii crescute, dar acest lucru nu împiedică majorările de prețuri în retail.
Fermierii români și provocările exportului
Deși fermele avicole din România pot asigura integral consumul intern și exportă în țările UE, accesul pe piețele din afara Europei, precum SUA, rămâne limitat. Cerințele stricte, cum ar fi spălarea și congelarea ouălor, reprezintă bariere semnificative pentru producătorii europeni. În schimb, schimburile intracomunitare continuă să fie o soluție viabilă pentru surplusul de producție.
Impactul asupra consumatorilor și tendințele pieței
În supermarketuri, ouăle sunt disponibile la prețuri variate, în funcție de sistemul de creștere al găinilor și de ambalaj. De exemplu, un carton de 30 de ouă de la găini crescute în cuști costă aproximativ 24 de lei, adică 80 de bani pe ou. Cu toate acestea, ouăle din sisteme alternative de creștere, cum ar fi codul 1 sau 2, sunt considerabil mai scumpe.
Producția locală și rolul gospodăriilor
Pe lângă fermele avicole, gospodăriile țărănești contribuie semnificativ la oferta de ouă, mai ales în lunile de primăvară. Acest segment de producție, deși mai puțin organizat, adaugă diversitate pieței și susține tradițiile locale. Totuși, consumatorii români rămân reticenți la ouăle gata vopsite, preferând să păstreze obiceiul vopsirii ouălor în Joia Mare.
Concluzii implicite dintr-un paradox economic
România continuă să fie un exemplu de eficiență în producția de ouă, dar rămâne vulnerabilă la fluctuațiile sezoniere și la cerințele piețelor externe. În timp ce prețurile mici la poarta fermei sunt un avantaj competitiv, creșterile din retail în preajma sărbătorilor pun presiune pe consumatori. Această dinamică complexă reflectă atât potențialul, cât și provocările industriei avicole românești.