Plângerea penală depusă de Andor Dariana Laura împotriva propriei mame, Andor Teodora, scoate la iveală ani întregi de abuzuri asupra ei și a fratelui ei minor. Articolul detaliază agresiunile fizice și psihice suferite de copii, neglijența maternă, dar și manipulările juridice exercitate de Andor Teodora, sprijinită indirect de concubinul ei, Călin Lincar – pușcăriaș, hoț de autoturisme. Este un caz-limită care pune sub semnul întrebării modul în care procuratura din Oradea gestionează protecția copilului.
UPDATE: 15.03.2024
REȚEAUA DE PEDOFILI DIN JUSTIȚIA ORĂDEANĂ
Noi dezvăluiri despre complicități, falsuri și protecție instituțională
⚠️ În spatele ușilor închise ale tribunalelor, o rețea periculoasă protejează abuzatori și anulează legea. Copiii sunt folosiți ca monedă de schimb. Iar justiția devine armă împotriva victimelor.
👉 Judecătorul Timiș Ioan, acuzat că a folosit o teorie psihologică discreditată pentru a justifica plasarea minorilor în grija unei mame abuzive – cu care este vecin.
👉 Procurorul Antohi Gabriela, implicată în fabricarea de probe împotriva familiei Talpoș, parte a unui sistem care protejează abuzatori și pedofili.
👉 Polițistul Dana Diugan, acuzat că a sustras documente și a falsificat acte din dosar. Recompensa? Promovare.
👉 Grefiera Carmen Filip, în loc să ofere transparență, invocă „reguli interne” și blochează accesul la informații.
👉 Tergiversări, opacitate și complicitate la toate nivelurile. O rețea care NU se teme de lege pentru că… o controlează.
📢 Citește articolul complet:
„Judecătorii Timiș și Ionescu TRIMIT COPIII ÎNAPOI LA ABUZATORI – condamnă la închisoare protectorii minorilor abuzați”
Pentru că a tăcea acum înseamnă a deveni complice.
Pentru că viitorul copiilor noștri e în joc.
Pentru că justiția nu trebuie să fie un refugiu pentru prădători.
🕯️ Este timpul pentru lumină.
Este timpul pentru curățenie.
Este timpul pentru dreptate.
Plângerea penală a unei studente: O luptă pentru dreptate și vindecare
Înainte însă, voi preciza că Andor Dariana, autoarea plângerii penale, a atins de curând majoratul și este studentă la Medicină și concomitent studiază și Dreptul. Viața pe care a fost silită să o ducă a maturizat-o rapid și o determină, iată, ca astăzi să ceară în justiție socoteală pentru traumele pe care le-au îndurat ea și fratele ei din partea propriei mame.
Andor Teodora, mamă doar cu numele – copilărie transformată în coșmar
Citez: „Talpoș Alexandru (tatăl meu) și numita Andor Teodora (mama mea) au fost căsătoriti din august 2002- până in iulie anul 2014, căsătorie din care au rezultat 2 copii, fratele subsemnatei și subsemnata Andor Dariana Laura devenită majoră in cursul anului trecut. În anul 2014 părintii mei au divortat iar domiciliul meu si al fratelui meu a fost stabilit la mama, urmand ca tatăl nostru să aiba dreptul la un program de vizitare de 15 zile pe lună. După divortul dintre părintii mei, mama și-a schimbat total atitudinea față de mine si fratele meu, atmosfera in casă era una tensionată, mama era vesnic nervoasă atat pe mine cat si pe fratele meu, ma supunea la munci zilnice nepotrivite pentru un copil de 9 ani la vremea respectivă, ne agresa fizic si verbal atât pe mine cât si pe fratele meu.
Refugiul la Talpoș Alexandru: salvarea de la un mediu abuziv
În anul 2016, la 2 ani după divortul părintilor mei nu am mai rezistat să locuiesc cu mama mea și am hotărât să ma mut la tatal meu. Eram atât de afectata psihic de tot ceea ce am trait in acei 2 ani cu mama mea in casă incât nu imi doream sa o mai vad vreodată. În anul 2017, după o vizita la domiciliul tatalui meu, fratele meu a hotărât ca nu mai vrea nici el sa se intoarca la mama, fiind speriat de gandul ca ar putea veni să-l ia și sa-l bata iar.
Muncă forțată, bătaie, nepăsare – realitatea din casa Teodorei Andor
Făcând o scurtă analiză cronologică a faptelor săvârșite de mama mea asupra mea si asupra fratelui meu, voi aminti o parte din ele, pe care urmează sa le dezvolt in fața organelor de cercetare penală odată cu audierea mea in calitate de persoană vătămată. Arat ca ceea ce m-a determinat sa imi doresc sa locuiesc impreuna cu tatăl meu au fost conditiile de acasa, mai exact faptul ca mama ne batea des și era vesnic nervoasa, eram mai mult pe la bona sau pe la bunici deoarece o incurcam și nu gasea nicio placere in a-și petrece timpul cu noi, desi aveam doar vârsta de 10 ani, mama ma lasa acasa noaptea cu fratele meu ca sa plece in oras sa se distreze.
Copil bolnav, mamă dispărută: intervenția salvatoare a tatălui
Nu o interesa daca eram bolnavi, nu avea grija de noi, imi amintesc o situatie care m-a marcat, fiind foarte răcită și cu febra, mama a plecat in astfel că am avut noroc cu tata care a venit prompt și ne-a luat sa stam la el, mi-a luat mai multe medicamente si in 3 zile m-am simtit mai bine.
Mop peste spate, palme, umilințe – o copilă abandonată emoțional
Batăile și agresiunile atat fizice cat și verbale au fost nenumărate. Pe la vârsta de 10-11 ani mama juca Solitare pe laptop, mergând in fundal si muzica, si m-a pus sa spal pe jos, iar eu am inceput sa dansez pe langa mop. Atunci mama m-a plesnit ca nu m-am miscat destul de repede cu munca, mi-au cazut ochelarii pe jos, iar când m-am aplecat sa ii ridic m-a lovit cu mopul peste spate.
„Te bat în fața tuturor” – violența continuă chiar și la aniversări
Eram un copil speriat și mereu ma intrebam cu ce o deranjez pentru a ma trata in aceasta maniera. Am avut momente in care ma jucam cu fratele meu, iar deranjata fiind de galagia pe care o faceam ne agresa fizic pe amandoi, un astfel de moment a fost o situatie in care eu ma jucam cu fratele meu de-a fantomele, iar mama nervoasa l-a luat si l-a pus in vana cu cerceaful pe el, apoi a luat cerceaful si a dat cu apa rece pe el si i-a dat o palma, astfel ca fratele meu s-a dezechilibrat si era cat pe ce sa se loveasca cu capul de perete sau de chiuveta, dacă eu nu interveneam. Nu arata niciun gram de compasiune față de noi și nu o pot numi mama pentru modul in care s-a comportat, de subliniat este faptul că fratele meu la acel moment avea doar 4 ani dar asta nu a oprit-o să il agreseze. Intr-o alta situatie mama era intr-o videoconferinta, iar fratele meu striga insistent dupa ea si întrucât i s-a pornit microfonul toata lumea a auzit cum striga, iar mama nervoasa a mers in baie si l-a lovit, l-a zgariat, dupa care a iesit din casa spunându-ne sa dormim pâna vine ea ca altfel ne ia dracul, eu fiind nevoită sa il scot pe fratele meu din apa, sa ii pun scutec si sa il imbrac. Prietena mea D.S. pe care o voi propune ca martor, era la noi in acel moment insa prezenta unei terte persoane nu a impiedicat-o pe mama sa il loveasca pe fratele meu când s-a enervat.
Ziua de naștere transformată în agresiune publică la școală
Un alt episod de agresivitate fata de mine a fost dupa ce am inceput sa locuiesc cu tatal meu, mama m-a invitat la ziua lui fratele meu si eu m-am dus de dragul lui ducându-i cadou. Arat ca la un moment dat in timp ce prietena mea(D.S., cu care am mers la ziua fratelui meu deoarece imi era frica sa merg singura) mânca in bucatarie am mers si eu acolo si, deoarece eram frustrata de faptul ca nu primesc raspunsuri la intrebarile mele de ce am fost batuta, de ce mama s-a comportat umilitor cu mine, de ce nu m-a ingrijit, cred ca eu am pornit discutia cerindu-i mamei explicatii insa ea s-a enervat si m-a amenintat ca ma bate de fata cu toata lumea. Când i-am raspuns ca nu ma poate bate ca merg la politie m-a scos afara din casa.
Incidentul de la școală: când umilința devine publică
În clasa a 6-a de asemenea a avut loc un episod de agresivitate din partea mamei mele la care au asistat diriginta mea și colegii mei de la scoala. Mama mea s-a prezentat la scoala sub pretextul că doreste să imi dea un cadou cu ocaziei zilei mele de nastere(deși nu o interesa să imi faca cadouri de ziua mea de nastere, nefacand asta inainte de a ma muta la tatal meu), iar eu suparată fiind pe ea deoarece stiam ca totul este un teatru i-am aruncat cadoul la cosul de gunoi, moment in care m-a lovit peste față și mi-a spart ochelarii de vedere.
„Am înțeles ce înseamnă un cămin” – contrastul dur între părinți
Trecând atatia ani și inaintând in varsta am realizat ca mama mea nu a avut un comportament normal, de mama grijulie si dedicata copiilor. De cand am decis sa ma mut la tatal meu am realizat ce inseamna caldura unui cămin și linistea pe care o poate oferi o familie normală pentru dezvoltarea armonioasă a unui copil.
Teatrul juridic al Teodorei Andor: plângeri ca armă de răzbunare
De cand am plecat din casa ei s-a ocupat doar sa ne faca mie si fratelui meu viata un infern, formulând plangere penală impotriva tatalui meu si a actualei sa sotii Talpos Diana, jucand rolul de victimă eterna in fața autorităților și inoculând ideea ca tatal meu si Diana ar fi avut o contributie la modul in care eu si fratele meu respingem orice legatură cu ea. Acest fapt nu corespunde adevărului, fratele meu si cu mine din momentul in care ne-am mutat la tatal nostru avem o viata linistită și lipsită de griji, am avut de la inceput activitati specifice vârstei, ni s-a oferit toata ingrijirea si iubirea de care mama noastră ne-a privat, nu am stat un moment bolnavi fara a primi ingrijire corespunzatoare, nu am fost agresati fizic sau psihic. Consider că la această vârstă sunt capabilă să vad adevărul fără a putea fi influentată de cineva, si singurul adevăr pe care il pot relata este ca mama noastră nu a fost o mamă bună, am trait in teroare alături de ea, nu s-a ingrijit de noi, ne-a agresat in nenumărate rânduri și continuă să ne facă rău punându-ne piedici in toate activitatile noastre si sicanându-l pe tatal meu si pe Diana. Din anul 2019, eu si fratele meu avem domiciliul stabilit de instanta la tată, mama având un program de vizită stabilit tot de instanță pe care nu a avut niciun interes să il execute. Sicanarile si stresul psihic la care ne supune in continuare prin numeroasele actiuni in instanta pe care le initiaza impotriva tatalui meu nu se vor termina niciodata atata timp cat ea pozează in fata organelor judiciare ca fiind o victimă, cand de fapt ea este călăul nostru.
Interesul personal peste sănătatea copiilor: refuzul acordului medical
De subliniat este faptul că, atat eu cat si fratele meu, chiar daca aveam domiciliul stabilit la tată, nu ne-a dat nici macar odată acordul pentru a iesi din țară, nici macar cand fratele meu a avut nevoie de tratament medical in Ungaria.
„Călăul nostru”: mărturia unei fiice care a supraviețuit abuzului
Ambitia ei personală de a-i face rau tatalui meu este mai importantă decat sănatatea propriilor copii”.
În această situație, cu totul și cu totul ieșită din comun, studenta Dariana Andor, repet, studentă și la Drept, ajunge la concluzia că mama s-a făcut vinovată în mod repetat de rele tratamente aplicate minorului, faptă prevăzută și pedepsită prin articolul 197 din Codul Penal.
Procuratura din Oradea – 11 ani de nepăsare față de doi copii
Articol care precizează: „Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. Culmea este că pentru a-și face dreptate ei și fratelui ei, încă minor, Dariana s-a văzut silită să apeleze la serviciile Procuraturii din Oradea, respectiv instituția care de-a lungul a 11 ani, în loc să-i protejeze pe minori, a luat o serie întreagă de măsuri care au condus la agravarea situației în care se aflau, practic la creșterea nivelului de traumatizare a lor.
Apel la magistrații din Oradea: va fi ascultată vocea victimei?
De aceea, plângerea penală din care am citat pe larg este o reală provocare pentru magistrații din Oradea, și mă gândesc acum și la judecătorii la care ar putea să ajungă, odată finalizată solicitarea, rechizitoriul împotriva mamei acuzate de rele tratamente. În ceea ce mă privește, voi urmări până la capăt acest caz.
Sursa: CorectNews
Normele LGBT, la baza unor sentinte criminale in Romania
