Românii economisesc în ciuda inflației: un paradox financiar?
Într-un context economic marcat de creșterea galopantă a prețurilor și de presiunea inflației asupra bugetelor familiale, românii reușesc să mențină un comportament financiar surprinzător. Datele furnizate de Banca Națională a României (BNR) indică o creștere a depozitelor populației, semnalând o tendință de economisire care sfidează dificultățile economice actuale.
Depozitele în lei ale gospodăriilor au crescut cu 0,5% în februarie 2025 față de luna precedentă, atingând suma de 253,2 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, această creștere este de 13,2%, ceea ce reflectă o adaptare financiară remarcabilă a populației. În termeni reali, ajustați pentru inflație, creșterea rămâne semnificativă, la 7,8%.
Creditul neguvernamental: o creștere moderată, dar constantă
Pe de altă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile financiare a înregistrat o creștere de 0,4% în februarie 2025 față de luna anterioară, ajungând la 420,249 miliarde lei. Componenta în lei, care reprezintă aproape 70% din total, a crescut cu 0,4%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a avansat cu 0,3%. În comparație cu februarie 2024, creditul neguvernamental a crescut cu 9,4%, susținut de majorarea cu 11,3% a creditelor în lei.
Aceste cifre sugerează o încredere relativ stabilă în sistemul financiar, în ciuda provocărilor economice. Totuși, creșterea moderată a creditării indică o prudență sporită din partea consumatorilor și a companiilor în accesarea împrumuturilor.
Depozitele în valută: o evoluție mixtă
Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, au scăzut ușor cu 0,01% față de luna ianuarie 2025, situându-se la 187,959 miliarde lei. Cu toate acestea, comparativ cu februarie 2024, acestea au crescut cu 7,8%. Depozitele gospodăriilor în valută au înregistrat o scădere de 0,5% față de luna precedentă, dar au crescut cu 6,6% față de anul anterior.
Aceste fluctuații reflectă atât impactul cursului de schimb, cât și preferințele diferite ale populației pentru economisire în lei sau valută, în funcție de percepția asupra stabilității economice.
Scăderea creditului guvernamental: un semnal de alarmă?
În contrast, soldul creditului guvernamental a scăzut cu 0,2% în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 246,976 miliarde lei. Totuși, în raport cu februarie 2024, acesta a crescut cu 12,6%. Această scădere lunară poate semnala o încetinire a finanțării proiectelor publice sau o reorientare a politicilor fiscale.
Masa monetară și implicațiile sale
Masa monetară în sens larg (M3) a crescut cu 0,3% în februarie 2025 față de luna anterioară, atingând 737,187 miliarde lei. În termeni anuali, creșterea este de 9%, ceea ce indică o expansiune moderată a lichidității în economie. Cu toate acestea, ajustată pentru inflație, creșterea reală este de doar 3,8%, subliniind impactul inflației asupra puterii de cumpărare.
Concluzii implicite: o economie în echilibru precar
Creșterea economiilor populației și a creditării neguvernamentale, în paralel cu scăderea creditului guvernamental, reflectă o economie aflată într-un echilibru delicat. În timp ce populația demonstrează o capacitate de adaptare remarcabilă, provocările inflației și ale volatilității economice rămân factori determinanți pentru viitorul financiar al României.
