Privatizarea Petrom: O decizie controversată care a zguduit economia României
Privatizarea Petrom din 2004 rămâne una dintre cele mai discutate și criticate decizii economice din istoria recentă a României. În timpul mandatului premierului Adrian Năstase, statul român a pierdut controlul asupra celui mai mare producător de petrol și gaze, într-un context marcat de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană. Această tranzacție a fost finalizată prin vânzarea către compania austriacă OMV, care a devenit acționar majoritar.
Statul român a obținut 669 de milioane de euro pentru 33% din acțiuni, urmate de o majorare de capital de 830 de milioane de euro. În urma acestei operațiuni, OMV a preluat controlul asupra unei companii strategice, iar România a pierdut o parte semnificativă din suveranitatea sa economică. În momentul privatizării, Petrom înregistra pierderi de 280 de milioane de euro și avea peste 50.000 de angajați, însă valoarea resurselor naturale concesionate depășea cu mult suma obținută prin vânzare.
Resursele strategice, cedate pe termen lung
Contractul semnat în 2004 a inclus concesionarea aproape totală a rezervelor de gaze și țiței ale României. Mai mult, statul s-a angajat să nu majoreze redevențele timp de 10 ani, o decizie care a generat pierderi uriașe. Printre activele cedate se numără rafinăriile Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești, 612 stații de carburanți, 146 de depozite, 15.000 de kilometri de conducte și 13.856 de sonde petroliere. Valoarea estimată a țițeiului din pământ, conform unor experți, depășea 5 miliarde de euro.
În urma acestei privatizări, statul român a pierdut peste 4 miliarde de euro, conform unei anchete parlamentare. Pierderile au fost cauzate de menținerea unor taxe și redevențe neschimbate până în 2014, ceea ce a favorizat compania austriacă în detrimentul economiei naționale. De asemenea, închiderea rafinăriei Arpechim a redus semnificativ capacitatea de rafinare a OMV Petrom, afectând și mai mult industria locală.
Impactul asupra economiei și politicii
Privatizarea Petrom a avut consecințe profunde asupra economiei și politicii din România. Declarația lui Adrian Năstase, conform căreia „cine controlează Petrom controlează economia, controlează și politica”, subliniază importanța strategică a companiei. Cu toate acestea, decizia de a ceda controlul către o entitate străină a fost percepută ca un act de subminare a intereselor naționale.
În prezent, OMV Petrom are peste 11.000 de angajați, însă capacitatea sa de rafinare a fost redusă semnificativ. Mai mult, gazele extrase din platforma Neptun Deep urmează să fie exportate în Germania, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la beneficiile economice pentru România. Această situație evidențiază vulnerabilitățile create de pierderea controlului asupra resurselor strategice.
O decizie cu efecte pe termen lung
Privatizarea Petrom rămâne un exemplu elocvent al modului în care deciziile economice pot afecta pe termen lung suveranitatea și stabilitatea unei țări. În ciuda anchetelor parlamentare și a cererilor de renegociere a contractului, efectele acestei tranzacții continuă să influențeze economia României. Dezbaterea privind oportunitatea și consecințele acestei decizii este departe de a se fi încheiat, iar lecțiile învățate din acest caz ar trebui să servească drept avertisment pentru viitor.
