România sub presiunea fiscalității: ce ne așteaptă în 2025?
Într-un context economic tensionat, măsurile fiscale devin o necesitate stringentă pentru România. Așa-numita „Ordonanță Trenuleț” a reușit să acopere doar un sfert din deficitul bugetar, iar guvernul este obligat să identifice soluții suplimentare. Comisia Europeană și Banca Mondială cer măsuri dure, iar discuțiile se concentrează pe majorări de taxe și reforme structurale.
Impactul „Ordonanței Trenuleț” asupra economiei
Creșterea impozitului pe dividende, eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, Construcții, Agricultură și Industria Alimentară, precum și reducerea pragului pentru microîntreprinderi sunt doar câteva dintre măsurile implementate. Acestea ar trebui să aducă aproximativ 6,3 miliarde de lei la buget, însă suma este insuficientă pentru a acoperi deficitul de 26,2 miliarde de lei estimat pentru 2025.
Propuneri fiscale drastice în negocieri
Printre măsurile discutate se numără majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19% și ridicarea TVA de la 19% la 21%. De asemenea, se propune impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață, conform obligațiilor din PNRR. Aceste schimbări ar putea genera venituri semnificative, dar ar avea un impact profund asupra economiei și populației.
Guvernul, prins între presiuni interne și externe
Premierul Marcel Ciolacu se opune majorării TVA, ceea ce limitează opțiunile guvernului. Renegocierea țintelor de deficit cu Comisia Europeană este o variantă riscantă, având în vedere toleranța redusă a Bruxelles-ului față de abaterile repetate ale României. În 2024, deficitul bugetar ESA a depășit 7,9%, iar ajustările necesare pentru 2025 sunt semnificative.
Reforme dificile și un viitor incert
Implementarea reformelor fiscale este complicată de deteriorarea economiei globale și de relațiile comerciale tensionate cu parteneri importanți, precum Germania. Guvernul are de ales între majorarea impozitelor, reducerea cheltuielilor publice sau negocierea unor concesii suplimentare cu Comisia Europeană. Fiecare opțiune vine cu propriile riscuri și consecințe sociale.
Ce urmează pentru România?
Anul 2025 se anunță a fi unul al reformelor fiscale complexe. Indiferent de măsurile adoptate, guvernul trebuie să echilibreze nevoia de stabilitate economică cu impactul asupra populației. Presiunile externe și interne vor continua să modeleze deciziile politice, iar rezultatul final rămâne incert.
