23 august 1944: Lovitura de stat și varianta Mareșalului Antonescu
Într-un volum de eseuri în pregătire, se va explora un eveniment crucial din istoria României: lovitura de stat de la 23 august 1944. Acest eveniment va fi analizat dintr-o perspectivă nouă, prin prisma variantei Mareșalului Antonescu. Acesta a fost momentul în care Mareșalul a fost arestat și predat inițial comuniștilor, apoi rușilor, în urma unei audiențe la Palatul Regal.
Documentul de referință și varianta Mareșalului
În centrul acestei analize se află un document care oferă o nouă perspectivă asupra întâlnirii dintre Mareșalul Antonescu și Regele Mihai. Acest document transcrie, în esență, ce a declarat Ion Antonescu în cadrul acelei audiențe, care a durat cel puțin 45 de minute. În acest context, Mareșalul a discutat despre negocierile de armistițiu pe care le-a încercat cu Aliații și cu sovieticii.
Compararea negocierilor: România versus Finlanda
În încercarea de a înțelege mai bine aceste negocieri, s-au comparat cele realizate de România cu cele ale Finlandei, ambele având loc prin intermediul Ambasadoarei URSS în Suedia, Alexandra Kollontai. Rezultatele acestei comparări au relevat diferențe semnificative: în timp ce finlandezii au negociat într-un mod care a salvat națiunea, românii au negociat într-un mod dezbinat.
Participanții la negocieri
În paralel cu Mareșalul Antonescu, care era singurul capabil să obțină condiții mai bune, au existat și alte grupări care au negociat cu Stalin. Acestea includ opoziția condusă de Iuliu Maniu, Palatul Regal, prin intermediul canalelor oferite de comuniști, Gheorghe Tătărescu, prin intermediul lui Eduard Beneș, și Carol al II-lea, prin intermediul ambasadorului sovietic în Mexic, Umansky.
Concesiile grupărilor românești
În afara Mareșalului, toate celelalte grupări românești care au intrat în contact cu Moscova s-au arătat dispuse la orice concesie. Motivul? Acestea nu urmăreau interesul național, ci propriul interes.
Sursa: Top Secret Craiova
