O legendă a gimnasticii mondiale se stinge la 103 ani
Agnes Keleti, cea mai vârstnică campioană olimpică din lume, a încetat din viață la vârsta de 103 ani, lăsând în urmă o moștenire sportivă și personală impresionantă. Născută la 9 ianuarie 1921, în Budapesta, sub numele Agnes Klein, ea a devenit un simbol al rezilienței și al excelenței în sport, într-o perioadă marcată de conflicte și persecuții.
Cariera sa sportivă a fost una remarcabilă, cu un total de zece medalii olimpice, dintre care cinci de aur, câștigate la Jocurile Olimpice de la Helsinki (1952) și Melbourne (1956). Performanțele sale sunt cu atât mai impresionante cu cât au fost obținute după vârsta de 30 de ani, într-o epocă în care sportivii erau considerați trecuți de apogeul lor la această vârstă.
Un destin marcat de tragedii și triumfuri
Viața lui Agnes Keleti a fost profund influențată de evenimentele istorice ale secolului XX. În 1939, a fost exclusă din echipa națională de gimnastică a Ungariei din cauza originilor sale evreiești. În timpul ocupației naziste din 1944, a reușit să scape de deportare folosind documente false și asumându-și identitatea unei tinere creștine. În timp ce se ascundea la țară, lucra ca menajeră, dar își continua antrenamentele în secret pe malurile Dunării.
Tragedia personală a fost amplificată de pierderea tatălui și a altor membri ai familiei sale, care au fost deportați și exterminați la Auschwitz. Mama și sora sa au supraviețuit datorită intervenției diplomatului suedez Raoul Wallenberg, care le-a salvat de la moarte.
Exilul și revenirea în Ungaria
După revolta antisovietică eșuată din Ungaria, în 1956, Agnes Keleti a ales să nu se întoarcă în țară, stabilindu-se în Israel. Acolo și-a continuat cariera sportivă și a contribuit la dezvoltarea gimnasticii. Abia în 2015, la aproape șase decenii de la plecarea sa, s-a întors definitiv în Ungaria, unde a fost recunoscută și celebrată ca o eroină națională.
Un exemplu de perseverență și curaj
Agnes Keleti nu a fost doar o gimnastă de excepție, ci și o supraviețuitoare a uneia dintre cele mai întunecate perioade din istoria omenirii. Povestea sa este una de curaj, determinare și dorință de a depăși orice obstacol. Într-un interviu din 2016, ea declara că sportul a fost pentru ea o modalitate de a vedea lumea, într-o perioadă în care libertatea era un lux inaccesibil pentru mulți.
Moștenirea sa rămâne un simbol al puterii umane de a triumfa în fața adversităților, iar contribuțiile sale la gimnastică și la umanitate vor continua să inspire generații întregi.
