Bugetul 2025: O construcție pe piloni economici controversați
Guvernul României a adoptat recent proiectul de buget pentru anul 2025, o inițiativă care promite stabilitate economică, dar ridică numeroase întrebări privind sustenabilitatea sa. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a prezentat acest buget drept unul „cumpătat” și „echilibrat”, construit pe o prognoză de creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. În ciuda optimismului afișat, cifrele și pilonii pe care se bazează acest buget par să fie mai degrabă un exercițiu de retorică decât o soluție concretă pentru problemele structurale ale economiei românești.
România, în plină ascensiune economică sau doar o iluzie?
Ministrul Finanțelor a subliniat că România a depășit șapte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, apropiindu-se de țări precum Estonia. Acest progres este atribuit creșterii productivității muncii și evoluțiilor structurale din ultimii ani. Totuși, această perspectivă optimistă ignoră realitățile economice mai complexe, cum ar fi dependența de investițiile externe și dezechilibrele regionale persistente.
De asemenea, ministrul a evidențiat o reducere a forței de muncă din agricultură și o creștere în sectorul serviciilor și al industriei, considerând acest lucru un semn al modernizării economiei. Cu toate acestea, tranziția forței de muncă nu garantează automat o creștere economică sustenabilă, mai ales în lipsa unor politici coerente de dezvoltare rurală și urbană.
Investițiile: Motorul creșterii economice sau un pariu riscant?
Un alt pilon al bugetului este reprezentat de investiții, considerate esențiale pentru consolidarea poziției economice a României. Ministrul a menționat sprijinul Băncii Naționale a României și creșterea rezervelor internaționale ca factori care oferă stabilitate și credibilitate. Cu toate acestea, rămâne incert dacă aceste investiții vor fi direcționate eficient către sectoarele care au cea mai mare nevoie de dezvoltare sau dacă vor fi doar o continuare a unor proiecte lipsite de impact real.
Deficitul bugetar și sustenabilitatea pe termen lung
Cu un deficit bugetar de 7% din PIB, România se află într-o zonă de risc economic semnificativ. În timp ce guvernul susține că acest deficit este necesar pentru a susține investițiile și cheltuielile sociale, criticii avertizează că o astfel de politică fiscală ar putea duce la o creștere a datoriei publice și la o vulnerabilitate sporită în fața șocurilor economice externe.
Productivitatea muncii: Realitate sau mit?
Ministrul Finanțelor a declarat că România se află în fruntea țărilor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește productivitatea muncii. Cu toate acestea, această afirmație necesită o analiză mai detaliată, având în vedere că productivitatea muncii este influențată de factori precum infrastructura, educația și inovația tehnologică, domenii în care România încă are mult de recuperat.
Concluzii implicite: O viziune economică fragmentată
Deși bugetul pe 2025 este prezentat ca un pas înainte pentru economia României, rămân multe întrebări fără răspuns. Este acest buget cu adevărat o soluție pentru problemele structurale ale economiei sau doar o încercare de a masca deficiențele existente? În absența unor reforme profunde și a unei strategii clare, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al creșterii economice nesustenabile.