Impozitul care zguduie România: majorări de 500% pentru proprietarii neglijenți
Începând cu 1 ianuarie 2025, românii vor resimți un val de creșteri fiscale fără precedent. Printre cele mai controversate măsuri se numără așa-numita „taxă pe paragină”, un supraimpozit de până la 500% aplicat proprietarilor care nu își întrețin clădirile sau terenurile. Această măsură, introdusă prin „Ordonanța Trenulet” a guvernului PSD+PNL, vizează în special clădirile degradate, inclusiv cele de patrimoniu istoric, și terenurile lăsate în paragină.
Decizia a fost deja implementată în orașe precum Pitești, unde autoritățile locale au identificat 200 de terenuri și 76 de clădiri abandonate. Proprietarii acestor imobile sunt obligați să ia măsuri până la sfârșitul lunii, în caz contrar urmând să suporte majorări fiscale drastice. Este pentru prima dată în ultimele trei decenii când un astfel de mecanism sancționator este pus în aplicare la o asemenea scară.
Codul Fiscal și sancțiunile pentru neglijență
Conform articolului 489, alineatul (5) din Codul Fiscal, consiliile locale au dreptul să majoreze impozitele pe clădiri și terenuri cu până la 500% pentru proprietățile neîngrijite situate în intravilan. Această măsură este menită să descurajeze neglijența și să stimuleze reabilitarea imobilelor degradate. În Făgăraș, de exemplu, impozitele pentru clădirile degradate au fost majorate cu procente între 300% și 500%, în funcție de gradul de deteriorare.
Autoritățile locale justifică aceste măsuri prin necesitatea de a îmbunătăți aspectul urban și de a preveni riscurile asociate clădirilor nesigure. Totuși, criticii susțin că aceste taxe punitive ar putea împovăra excesiv proprietarii care nu dispun de resurse financiare pentru renovare.
Un precedent periculos sau o soluție necesară?
Deși măsura este prezentată ca o soluție pentru revitalizarea orașelor, ea ridică întrebări serioase privind echitatea fiscală. Proprietarii clădirilor monument istoric, care adesea se confruntă cu restricții stricte privind renovarea, sunt printre cei mai afectați. În plus, birocrația și lipsa sprijinului financiar pentru reabilitare complică și mai mult situația.
În Pitești, această politică a generat deja controverse, fiind considerată de unii un precedent periculos. Cu toate acestea, autoritățile locale par hotărâte să continue, argumentând că doar prin astfel de măsuri drastice se poate combate neglijența urbană.
Impactul economic și social al supraimpozitării
Majorarea impozitelor locale cu peste 10% și introducerea „taxei pe paragină” vin într-un context economic deja tensionat. Creșterea costurilor pentru proprietari ar putea avea efecte în lanț, inclusiv asupra pieței imobiliare și a chiriilor. În același timp, măsura ar putea descuraja investițiile în zonele afectate, amplificând problemele economice locale.
În timp ce unii consideră că această politică este un pas necesar pentru modernizarea orașelor, alții avertizează că ea ar putea adânci inegalitățile sociale și economice. Proprietarii cu venituri reduse, care nu își permit să își întrețină imobilele, riscă să fie penalizați în mod disproporționat.
Un viitor incert pentru proprietarii români
Pe măsură ce termenul limită pentru conformare se apropie, rămâne de văzut cum vor răspunde proprietarii afectați de aceste măsuri. În lipsa unor programe de sprijin sau a unor soluții alternative, „taxa pe paragină” riscă să devină o povară insuportabilă pentru mulți români. În același timp, succesul acestei politici depinde de capacitatea autorităților de a implementa măsuri complementare care să sprijine reabilitarea urbană.
Într-un peisaj fiscal tot mai complicat, această inițiativă reprezintă un test important pentru relația dintre autorități și cetățeni, dar și pentru viitorul politicilor publice din România.
