Ordonanța „Trenuleț” – O decizie fiscală care zguduie economia
Introducerea Ordonanței „Trenuleț” de la 1 ianuarie 2024 a stârnit un val de controverse în mediul economic din România. Aceasta îngheață creșterile salariale și pensiile, dar introduce noi taxe care amenință să destabilizeze peste 250.000 de companii, în special pe cele de mici dimensiuni. Economiștii avertizează asupra impactului devastator al acestor măsuri, acuzând guvernul de lipsă de predictibilitate fiscală și de măsuri pripite.
Un tsunami economic: taxe noi și predictibilitate zero
Analistul economic Adrian Negrescu a descris situația ca fiind un „tsunami economic”. El estimează că noile taxe, precum reintroducerea „taxei pe stâlp”, vor frâna grav investițiile și vor afecta semnificativ mediul de afaceri. Cu un deficit bugetar de 30 de miliarde de euro și împrumuturi record de 50 de miliarde în acest an, guvernul pare să fi ales o cale care pune presiune pe sectorul privat și pe cetățenii de rând.
Negrescu a criticat dur modul în care măsurile au fost anunțate și implementate, fără consultări prealabile cu mediul de afaceri și fără studii de impact. „Predictibilitatea fiscală este zero. Astăzi sunt anunțate măsurile, mâine sunt aprobate, iar poimâine intră în vigoare. Este fără precedent ceea ce vedem,” a declarat economistul.
Nota de plată a dezmățului bugetar
Printre măsurile controversate se numără creșterea impozitului pe dividende, reducerea pragului pentru microîntreprinderi și majorarea accizelor la carburanți. Aceste decizii, luate într-un context economic fragil, amplifică problemele existente. Mediul de afaceri este „năucit”, iar primele efecte se vor resimți prin creșteri masive de prețuri și deprecierea leului, cu euro estimat să depășească pragul de 5 lei în primele zile ale anului viitor.
Negrescu consideră că aceste măsuri reprezintă „nota de plată a dezmățului bugetar din anul electoral 2024”. În loc să reducă cheltuielile din sectorul public sau să restructureze aparatul de stat, guvernul a ales să transfere povara asupra mediului privat și a cetățenilor.
Consecințe pe termen lung: riscuri și incertitudini
Pe termen mediu, România riscă să adopte măsuri și mai dure, precum majorarea TVA-ului, pentru a acoperi deficitul bugetar. În acest context, mediul de afaceri se confruntă cu o incertitudine fără precedent, iar micile întreprinderi, care reprezintă coloana vertebrală a economiei, sunt cele mai vulnerabile.
Economistul a subliniat necesitatea regândirii acestor decizii, mai ales în contextul încetinirii economiei. „Sper ca noaptea să fie un sfetnic bun și să se renunțe la măcar o parte dintre aceste măsuri, în special cele care afectează microîntreprinderile,” a concluzionat Adrian Negrescu.
Un început de an cu vești proaste pentru bugetari
În paralel, salariile bugetarilor au fost înghețate, iar orele suplimentare nu vor mai fi plătite. Aceste măsuri de austeritate vin într-un moment în care inflația și costurile de trai sunt deja în creștere, amplificând nemulțumirile sociale.
Deși salariul minim brut a crescut la 4.050 de lei, această măsură este văzută ca o consolare insuficientă în fața valului de scumpiri și a noilor taxe. Bugetarii sunt printre cei mai afectați, iar perspectivele economice pentru 2024 rămân sumbre.
Un viitor incert pentru economia României
Ordonanța „Trenuleț” a declanșat o criză de încredere în politicile economice ale guvernului. Cu un mediu de afaceri dezorientat și cetățeni tot mai împovărați, viitorul economic al României pare să fie marcat de incertitudini și provocări majore.
