Justiția română, în corzi: Cazurile Paul Lambrino și Puiu Popoviciu
În ultima perioadă, justiția română a fost pusă la zid de către tribunalele internaționale. Două cazuri marcante, cel al lui Paul Lambrino, autointitulat prinț Paul, și cel al lui Puiu Popoviciu, un influent om de afaceri, au stârnit controverse majore. În ambele situații, instanțele din Malta și Marea Britanie au concluzionat că procesele din România nu au fost corecte și că drepturile acuzaților nu au fost garantate.
Revendicări de terenuri și procese controversate
Un element comun în cazurile Lambrino și Popoviciu este revendicarea unor terenuri în proximitatea capitalei, București. Puiu Popoviciu a identificat o oportunitate într-un vast teren gestionat de Institutul Agronomic, pe care l-a închiriat și a construit un ansamblu comercial de mari dimensiuni. În ciuda faptului că acesta a adus venituri considerabile la bugetul statului și a oferit locuri de muncă, Popoviciu a fost condamnat la opt ani de închisoare în România. În Marea Britanie, justiția a concluzionat că acesta nu a săvârșit nicio infracțiune și că procesul din România a fost nedrept.
Intervenția statului subteran
Paul Lambrino, pe de altă parte, a moștenit o avere considerabilă, în mare parte sub forma unor terenuri în România. Retrocedările acestor terenuri au fost un proces dificil și costisitor, dar au fost posibile cu ajutorul omului de afaceri român, Remus Truică. Însă, când puterea în București s-a schimbat, Lambrino a fost supus unui proces similar cu cel al lui Popoviciu. În Franța, justiția a considerat că Lambrino a avut parte de un proces nedrept în România și a respins solicitările de extrădare.
Implicațiile asupra justiției române
Ambele cazuri au adus în prim-plan intervenția statului subteran în justiție, care a determinat magistrații să încalce normele de drept. Aceste situații au pus într-o lumină nefavorabilă justiția din România, care a fost criticată la nivel internațional pentru modul în care a gestionat aceste cazuri.
Sursa: Top Secret Craiova
