România pierde resurse strategice: sarea, un simbol al neglijenței economice
România, un fost lider regional în exploatarea sării, a cedat recent o parte din această resursă strategică către Ungaria. Într-un context economic și geopolitic tensionat, guvernul de la Budapesta a obținut o licență de exploatare pentru perimetrul Valea Florilor din județul Cluj, deschizând o nouă etapă în competiția pentru resurse naturale. Această mișcare ridică semne de întrebare cu privire la gestionarea resurselor naționale și la vulnerabilitățile legislative care permit astfel de transferuri.
Licența, acordată companiei Diana Exploatări Miniere SRL, controlată de firma maghiară Salt-Veres ZRT, a fost semnată încă din 2009, dar a intrat în vigoare abia după 15 ani. În acest timp, România a pierdut oportunități de a valorifica rezervele de sare gemă, estimate la 26 de milioane de tone. Capacitatea de producție planificată, de 900.000 de tone pe an, ar fi putut susține economia locală timp de aproape trei decenii.
Ungaria își consolidează poziția pe piața sării
Intrarea Ungariei pe piața sării din regiune coincide cu pregătirile pentru listarea Salrom, cel mai mare producător de sare din România, la Bursa de Valori București. Această listare, un angajament al României în cadrul PNRR, a fost temporar blocată de fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș. Totuși, presiunile externe și interne sugerează că procesul va continua, cu implicații majore pentru controlul asupra resurselor strategice.
În timp ce Salrom asigură sarea pentru deszăpezire în România și exportă semnificativ către Ungaria, Slovacia și alte țări europene, Ungaria își extinde influența în sector. Această situație subliniază o problemă cronică: incapacitatea României de a-și proteja interesele economice și de a valorifica resursele naturale în beneficiul propriu.
Un semnal de alarmă pentru economia națională
Din 2021, partidele suveraniste au avertizat asupra riscurilor legate de vânzarea mascată a Salrom. Alianța pentru Unirea Românilor a acuzat guvernul condus de Florin Cîțu că pregătește privatizarea companiei prin PNRR. Această strategie, deși justificată de angajamentele față de Bruxelles, ridică întrebări despre prioritățile naționale și despre capacitatea de a proteja activele strategice.
Pe lângă sarea pentru deszăpezire, Salrom produce sare pentru industria chimică, reprezentând 22% din livrările totale. Compania a investit și în turism, promovând salinele ca destinații atractive. Cu toate acestea, aceste eforturi par insuficiente în fața presiunilor externe și a competiției din partea Ungariei.
Un viitor incert pentru resursele României
Decizia de a permite Ungariei să exploateze resursele de sare din Valea Florilor reprezintă un precedent periculos. Într-un context în care România se confruntă cu provocări economice și geopolitice, pierderea controlului asupra resurselor naturale subliniază nevoia urgentă de reforme și de o strategie națională coerentă.
În timp ce alte state își consolidează pozițiile pe piețele strategice, România pare să rămână vulnerabilă, incapabilă să-și protejeze interesele economice. Această situație nu doar că afectează economia locală, dar pune și sub semnul întrebării capacitatea de a gestiona resursele în mod responsabil și sustenabil.
