Privatizarea Petrom: O decizie care a zguduit economia României
Privatizarea Petrom din 2004 rămâne una dintre cele mai controversate decizii economice din istoria recentă a României. În timpul mandatului premierului Adrian Năstase, în plin proces de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, statul român a cedat controlul asupra celui mai mare gigant petrolier către compania austriacă OMV. Această tranzacție a marcat pierderea unui monopol strategic, cu implicații majore asupra economiei și politicii naționale.
Detalii financiare și strategice ale tranzacției
Pe 23 iulie 2004, la Palatul Victoria, s-a semnat contractul prin care OMV a devenit acționar majoritar al Petrom. Statul român a primit 669 de milioane de euro pentru 33% din acțiuni, urmate de o majorare de capital de 830 de milioane de euro. În urma acestei operațiuni, România a pierdut controlul asupra unei companii care, înainte de privatizare, deținea active impresionante: rafinăriile Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești, 612 stații de carburanți, 146 de depozite, 15.000 de kilometri de conducte și 13.856 de sonde petroliere. În plus, Petrom dispunea de lichidități de 160 de milioane de euro.
Un contract păgubos pentru resursele naționale
Prin acest acord, statul român a concesionat aproape toate rezervele de gaze și țiței, angajându-se să nu majoreze redevențele timp de 10 ani. În mod ironic, doar rezervele de țiței din pământ valorau, la momentul respectiv, peste 5 miliarde de euro, conform estimărilor omului de afaceri Ovidiu Tender. În plus, valoarea distribuției Petrom, cu cele 800 de stații de benzină, era estimată la 800 de milioane de dolari.
Impactul economic și social al privatizării
La momentul privatizării, Petrom înregistra pierderi de 280 de milioane de euro și avea peste 50.000 de angajați. Cu toate acestea, decizia de vânzare a fost considerată extrem de păguboasă, specialiștii subliniind că resursele strategice ale țării au fost cedate unui stat străin. În urma anchetelor parlamentare, s-a concluzionat că statul român a pierdut peste 4 miliarde de euro din cauza redevențelor și taxelor de exploatare neschimbate până în 2014.
Consecințele pe termen lung
Astăzi, OMV Petrom are peste 11.000 de angajați și o capacitate de rafinare redusă, după închiderea rafinăriei Arpechim. Recent, grupul austriac a anunțat că gazele extrase din platforma Neptun Deep vor fi exportate în Germania, o altă lovitură pentru economia României. Această decizie subliniază pierderea controlului asupra resurselor strategice și dependența economică față de entități externe.
Un exemplu de gestionare defectuoasă
Privatizarea Petrom reprezintă un exemplu clar al modului în care resursele naționale pot fi gestionate defectuos, cu efecte negative asupra economiei și suveranității unui stat. Deși au existat încercări de renegociere a contractului, prejudiciul rămâne unul semnificativ, iar lecțiile acestei tranzacții continuă să fie relevante pentru viitoarele decizii strategice ale României.
