Criza gazelor: depozite goale și răspunsuri absente
România se confruntă cu o situație alarmantă în sectorul energetic: depozitele naționale de gaze sunt aproape goale, iar explicațiile lipsesc. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru a investiga circumstanțele care au dus la această criză. Lipsa de transparență și gestionarea deficitară a resurselor ridică semne de întrebare serioase asupra modului în care sunt administrate rezervele strategice ale țării.
Investigații și concluzii preliminare
Conform raportului Corpului de Control al Ministerului Energiei, în perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, patru mari beneficiari au extras peste 75% din cantitatea totală de gaze naturale convenită lunar. În luna noiembrie, extracțiile au depășit cu 58,15% cantitățile stabilite contractual, ceea ce indică o încălcare flagrantă a acordurilor. Beneficiarii au solicitat extracții suplimentare, iar operatorul Depogaz Ploiești SRL nu a formulat opoziții scrise, deși avea această posibilitate contractuală.
Beneficiarii privilegiați și extracțiile excesive
Din totalul de 65 de clienți ai Depogaz, doar șapte mari beneficiari au extras aproape 89,20% din gazele naturale disponibile în luna noiembrie. Cinci dintre aceștia au depășit limitele contractuale cu procente între 55,65% și 108,86%. Această situație a generat un dezechilibru major în gestionarea resurselor, punând în pericol securitatea energetică a țării.
Depogaz și lipsa de reacție
Raportul subliniază că Depogaz SRL nu a respectat obligațiile contractuale, permițând extracții nejustificate și necontrolate. Beneficiarii aveau dreptul să solicite modificări ale programelor de extracție, însă operatorul nu a formulat observații sau opoziții scrise, ceea ce ridică suspiciuni privind complicitatea sau neglijența managerială.
Implicarea DNA și viitorul incert
Sesizarea DNA reprezintă un pas necesar pentru clarificarea situației și identificarea responsabililor. Ministrul Burduja a subliniat că rolul Ministerului Energiei este de a asigura funcționarea corectă a sistemului energetic național, însă această criză evidențiază deficiențe structurale și lipsa unui control eficient asupra resurselor strategice.
Impactul asupra securității energetice
Criza gazelor din România scoate la iveală vulnerabilități majore în gestionarea resurselor energetice. Dependența de un număr restrâns de beneficiari și lipsa de transparență în procesul de extracție subminează stabilitatea sistemului energetic național. Această situație necesită o reevaluare urgentă a politicilor și procedurilor din domeniu pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.
