Deficitul bugetar al României explodează: peste 11 miliarde de lei în ianuarie 2025
Execuția bugetului general consolidat pentru luna ianuarie 2025 a scos la iveală o realitate economică alarmantă: deficitul bugetar a atins 11,01 miliarde de lei, echivalentul a 0,58% din PIB. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de ianuarie 2024, când deficitul era de 7,89 miliarde de lei, adică 0,45% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor evidențiază o deteriorare rapidă a echilibrului fiscal al țării.
Veniturile în scădere și cheltuielile în creștere: o combinație toxică
Scăderea veniturilor din TVA și accize, alături de o creștere semnificativă a cheltuielilor cu salariile și asistența socială, au contribuit decisiv la această situație. În același timp, investițiile și fondurile europene, care ar fi trebuit să susțină dezvoltarea economică, au înregistrat un declin îngrijorător. Aceste tendințe pun o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, deja fragil.
Comparații îngrijorătoare: de la un an la altul, situația se agravează
În doar un an, deficitul bugetar a crescut cu peste 3 miliarde de lei. Această creștere rapidă ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea politicilor fiscale actuale. Ministerul Finanțelor a subliniat că această evoluție reflectă atât o scădere a veniturilor, cât și o creștere a cheltuielilor, dar nu oferă soluții clare pentru a inversa această tendință.
Impactul asupra economiei și societății
Deficitul bugetar în creștere nu este doar o problemă tehnică, ci are implicații directe asupra economiei și societății. Reducerea investițiilor publice și a fondurilor europene afectează infrastructura, sănătatea și educația. În același timp, creșterea cheltuielilor cu salariile și asistența socială, fără o bază solidă de venituri, riscă să destabilizeze și mai mult economia.
Un viitor incert pentru finanțele publice
Fără măsuri urgente și bine gândite, România riscă să intre într-un cerc vicios al deficitului bugetar. Creșterea cheltuielilor fără o creștere corespunzătoare a veniturilor poate duce la împrumuturi suplimentare, ceea ce va crește povara datoriei publice. În acest context, întrebarea care se pune este: cât de mult mai poate suporta economia românească o astfel de presiune?
