Un proiect energetic controversat: renașterea barajului Răstolița
Într-o mișcare ce a stârnit atât entuziasm cât și controverse, Guvernul României a decis să reactiveze un proiect hidroenergetic început în ultimele luni ale regimului comunist. Barajul Răstolița, o construcție monumentală inițiată în 1989, revine în atenție după decenii de stagnare. Această inițiativă, gestionată de compania de stat Hidroelectrica, promite să contribuie semnificativ la independența energetică a țării prin generarea de energie verde.
Cu toate acestea, reactivarea proiectului nu a fost lipsită de obstacole. Recent, Guvernul a aprobat defrișarea a peste 30 de hectare de pădure pentru a permite finalizarea lucrărilor. Decizia a atras critici din partea organizațiilor ecologiste, care susțin că proiectul amenință biodiversitatea și afectează zone protejate.
Un efort coordonat între ministere
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că reluarea lucrărilor la barajul Răstolița a fost posibilă datorită unei colaborări strânse între Ministerul Energiei și Ministerul Mediului. Mircea Fechet, ministrul Mediului, a fost lăudat pentru dedicarea sa, fiind menționat că a urmărit personal fiecare etapă necesară pentru finalizarea proiectului.
Conform declarațiilor oficiale, barajul ar urma să genereze anual 120 de Gigawați-oră de energie electrică, însă datele din acordul de mediu indică o producție estimată la doar 58,14 GWh pe an. Această discrepanță ridică întrebări cu privire la eficiența reală a proiectului.
Critici din partea organizațiilor de mediu
ONG-urile Declic și Bankwatch au contestat licența de mediu obținută pentru defrișare, argumentând că proiectul ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor locale. Activistii atrag atenția asupra riscurilor pentru specii rare de pești, precum lostrița și scobarul transilvănean, și asupra schimbărilor hidrologice ireversibile ce ar putea afecta râul Mureș și afluenții săi.
De asemenea, organizațiile de mediu au avertizat că structura barajului, lăsată în paragină timp de ani de zile, ar putea deveni instabilă după finalizare, reprezentând un pericol serios pentru mediul înconjurător.
Un pas înainte sau un compromis periculos?
În timp ce oficialii guvernamentali prezintă proiectul ca pe o soluție pentru tranziția către energie regenerabilă, criticii consideră că prețul plătit în termeni de mediu este mult prea mare. Decizia de a sacrifica hectare întregi de pădure pentru un proiect cu beneficii energetice discutabile ridică întrebări despre prioritățile României în ceea ce privește dezvoltarea durabilă.
Barajul Răstolița rămâne un exemplu emblematic al tensiunii dintre nevoia de dezvoltare economică și protecția mediului, o dilemă cu care multe țări se confruntă în era modernă.
