Salarizarea unică: între promisiuni și realități economice
Discuțiile despre salarizarea unică în România continuă să fie un subiect fierbinte, dar implementarea acesteia pare să fie mai degrabă o utopie decât o realitate imediată. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că această reformă poate deveni fezabilă doar după ce deficitul bugetar al țării va scădea sub pragul de 5% din PIB. În contextul actual, cu un impact bugetar estimat la 35 de miliarde de lei, această măsură ar putea destabiliza complet finanțele publice.
PNRR: o cursă contra cronometru
România are la dispoziție 28,3 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă până acum au fost absorbite doar 9,2 miliarde de euro. Într-un interval de un an și jumătate, țara trebuie să atragă încă 20 de miliarde de euro, în timp ce 449 de jaloane și ținte rămân de implementat. Reformele necesare sunt descrise drept „dure și grele”, având un impact semnificativ asupra bugetului și societății. Această presiune adaugă un strat suplimentar de dificultate în realizarea salarizării unice.
Reforma salarială: o bombă cu ceas pentru buget
Marcel Boloș a subliniat că adoptarea legii salarizării unitare nu este posibilă în acest an, iar impactul bugetar ar fi devastator. După ce pensiile generale și speciale au generat un impact anual de 33 de miliarde de lei, adăugarea unei noi poveri financiare ar putea compromite macrostabilitatea economică a României. În acest context, discuțiile cu Comisia Europeană au condus la amânarea reformei până când situația financiară a țării se va stabiliza.
Un viitor incert pentru salarizarea unică
Adoptarea legii salarizării unitare ar putea avea loc anul viitor, în cadrul ultimei cereri de plată pe PNRR, programată pentru lunile iunie-iulie. Totuși, ministrul avertizează că implementarea imediată a unei astfel de legi nu este recomandabilă, având în vedere fragilitatea actuală a finanțelor publice. Această amânare ridică întrebări serioase despre capacitatea României de a-și respecta angajamentele față de cetățeni și partenerii europeni.
Concluzii implicite: între promisiuni și pragmatism
În timp ce salarizarea unică rămâne un ideal atractiv, realitatea economică a României impune prudență și planificare strategică. Cu un deficit bugetar ridicat și reforme complexe în derulare, implementarea acestei măsuri pare să fie mai degrabă o promisiune îndepărtată decât o soluție imediată. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să găsească un echilibru între ambițiile politice și constrângerile economice.
