România și fondurile europene: o poveste de succes sau un eșec mascat?
Comisia Europeană a anunțat recent transferul a 37,05 milioane de euro către România, ca parte a celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sumă face parte dintr-un total de 26,8 miliarde de euro distribuite către mai multe state membre ale Uniunii Europene, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, în spatele acestor cifre aparent promițătoare se ascund detalii care ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și transparența utilizării acestor fonduri.
Jaloanele neîndeplinite: un obstacol major
România a transmis cea de-a doua cerere de plată în decembrie 2022, acoperind 51 de jaloane și ținte. Deși Comisia Europeană a adoptat o evaluare preliminară pozitivă pentru majoritatea acestora, două jaloane critice, 129 și 133, legate de investițiile în energie, nu au fost îndeplinite satisfăcător. Această situație a dus la suspendarea unei sume de 53,4 milioane de euro, punând sub semnul întrebării capacitatea României de a gestiona eficient proiectele de investiții majore.
Ulterior, după furnizarea unor informații suplimentare și înregistrarea unor progrese, Comisia a deblocat o parte din fonduri. Totuși, jalonul 129 rămâne neîndeplinit satisfăcător, ceea ce a determinat o reducere a împrumutului disponibil pentru România cu 10,77 milioane de euro. Aceste ajustări subliniază dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor și investițiilor promise.
Performanță sau stagnare?
Până în prezent, România a primit 9,4 miliarde de euro din cele 28,53 miliarde de euro alocate prin PNRR. Deși această sumă poate părea impresionantă, întrebarea care persistă este cât de eficient sunt utilizate aceste fonduri. Într-un context în care tranzițiile verde și digitală sunt priorități la nivel european, România pare să rămână în urmă, confruntându-se cu întârzieri și neconformități care afectează credibilitatea sa în fața partenerilor europeni.
Impactul asupra economiei și societății
Fondurile europene reprezintă o oportunitate crucială pentru dezvoltarea economică și socială a României. Cu toate acestea, incapacitatea de a îndeplini jaloanele stabilite riscă să compromită aceste beneficii. Suspendarea și reducerea fondurilor disponibile nu doar că afectează proiectele de infrastructură și energie, dar subminează și încrederea cetățenilor în capacitatea autorităților de a gestiona resursele publice.
În timp ce alte state membre ale UE avansează rapid în implementarea reformelor și investițiilor, România pare să fie prinsă într-un cerc vicios al promisiunilor neîndeplinite și al întârzierilor cronice. Acest lucru nu doar că afectează imaginea țării pe plan internațional, dar are și consecințe directe asupra calității vieții cetățenilor.
Un viitor incert
Într-un moment în care Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe tranzițiile verde și digitală, România riscă să rateze oportunități esențiale pentru modernizare și dezvoltare. Fără o schimbare semnificativă în abordarea gestionării fondurilor europene, perspectivele pentru viitor rămân îngrijorătoare. Este imperativ ca autoritățile să depășească barierele administrative și să se concentreze pe implementarea eficientă a proiectelor, pentru a asigura un impact real și durabil asupra economiei și societății.
