Abordarea instanței de la Luxembourg în cazul discutat, reflectând o interpretare conforme cu normele și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, demonstrează încă odată relevanța și necesitatea practicii judiciare a Court of Justice of the European Union (CJUE) de a asigura un standard uniform și echitabil de aplicare a legislației europene în rândul statelor membre. Hotărârea pronunțată pe data de 22 februarie 2024 subliniază cu perspicacitate o problemă de discriminare în materie de liberă circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene, adresându-se astfel uneia dintre cele mai fundamentale libertăți conferite cetățenilor UE.
Este de subliniat modul în care CJUE a interpretat articolele relevante ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și ale Directivei 2004/38/CE, aplicându-le într-un context specific care privește dreptul unui cetățean european de a obține documente de călătorie în statul său membru de origine, în pofida faptului că își are domiciliul în alt stat membru. Astfel, printr-o analiză juridică minuțioasă, Curtea a reușit să identifice și să remedieze o discriminare inadmisibilă, demonstrând astfel rolul esențial pe care jurisprudența CJUE îl are în promovarea și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii.
Interpretarea CJUE, care se opune unei legislații naționale ce refuză eliberarea unui document de identitate cu valoare de document de călătorie în UE unui cetățean al Uniunii bazat exclusiv pe domiciliul său în alt stat membru, este nu numai în concordanță cu spiritul legislației europene, ci și o manifestare a angajamentului instanței europene de a garanta că drepturile fundamentale sunt efective și respectate în întreaga Uniune. Decizia reconfirmă principiul non-discriminării și subliniază importanța mobilității cetățenilor europeni ca parte integrantă a proiectului european de integrare și cooperare interstatală.
Nu mai puțin important, acest caz ilustrează dialogul judiciar eficient între instanțele naționale și CJUE, prin intermediul procedurii de trimitere preliminară. Recursul la această procedură de către Înalta Curte de Casație și Justiție reflectă recunoașterea importanței interpretării unitare a legislației europene și consolidarea cooperării judiciare în vederea asigurării unei aplicări coerente și uniforme a dreptului Uniunii.
Prin urmare, hotărârea CJUE marchează nu numai o victorie semnificativă pentru reclamant, avocatul Corneliu-Liviu Popescu, ci și un progres important în jurisprudența Uniunii Europene, reiterând angajamentul față de valorile de bază ale UE și protejarea drepturilor cetățenilor săi, consolidând astfel spațiul unic de libertate, securitate și justiție.
