Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre în următorii doi ani. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al Uniunii Europene vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităţilor române, arată, luni seară, oficialii Ministerului Finanţelor, într-un comunicat de presă. Ministrul Marcel Boloş apreciază că ”raportul confirmă că investiţiile pe care le finanţăm din bani europeni şi pentru care asigurăm cofinanţările vor sprijini o perspectivă de creştere economică substanţială de aproximativ 3,6%, în medie, între 2025 şi 2027”. ”Pentru noi, este o recunoaştere a eforturilor constante de a gestiona datoria externă şi guvernamentală într-un mod responsabil, în timp ce ne concentrăm aspura reformelor structurale pe care ni le-am asumat. În acelaşi timp, este un semnal de încredere pentru investitori că România rămâne pe o traiectorie pozitivă de dezvoltare”, a transmis ministrul Marcel Boloş.
Potrivit Ministerului Finanţelor, în evaluarea realizată S&P evidenţiază atât rezilienţa de care a dat dovadă piaţa muncii din ţara noastră, cât şi faptul că şomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate. ”Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea substanţială a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătăţirea structurii datoriei şi reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României”, a mai transmis Ministerul Finanţelor. Instituţia precizează că principalii factori care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt: creşterea deficitelor guvernamentale şi al nivelului datoriei publice ca procent din PIB peste proiecţiile actuale ale agenţiei.